Cât doarme un nou-născut: ce e normal, pe vârste, și când e prea mult

Are trei săptămâni. Ai citit că un nou-născut doarme 16–20 de ore, iar al tău, dacă aduni tot, a dormit vreo 13. Sau invers: doarme de patru ore încheiate și nu știi dacă trebuie trezit. Ambele griji au același răspuns: numărul de ore spune mai puțin decât crezi, iar ce e „normal” e mult mai larg decât arată tabelele care circulă.

Răspunsul scurt: pentru un nou-născut (0–3 luni), cifra folosită peste tot e de 14–17 ore de somn în 24 de ore. E votul unui grup de experți al National Sleep Foundation din SUA, din 2015, iar același grup spune că 11–19 ore pot fi în regulă. Academia Americană de Medicină a Somnului, cu acordul Academiei Americane de Pediatrie (AAP), nu dă nicio cifră sub patru luni, pentru că bebelușii sănătoși diferă prea mult între ei și lipsesc dovezile despre efectele asupra sănătății. Când i-au măsurat, cercetătorii au găsit medii între circa 11 și 15 ore, în funcție de metodă. La un nou-născut, semnalul de alarmă nu e numărul de ore. Contează dacă, de la a doua zi, mănâncă de cel puțin opt ori în 24 de ore, dacă udă scutece, dacă ia în greutate și dacă se trezește când îl trezești. Dacă e greu de trezit sau nu poate fi trezit, sună la 112.

Pe vârste, recomandările arată așa (ore în 24 de ore, cu tot cu somnurile de zi):

De unde vin cele 14–17 ore

Cifra apare pe aproape fiecare pagină despre somnul nou-născutului și vine dintr-un singur loc. În 2015, National Sleep Foundation a strâns 18 experți, care au citit 312 studii publicate între 2004 și 2014 și au notat, pe rând, fiecare durată de somn posibilă, de la zero la 24 de ore. Rezultatul are trei zone, nu una:

• recomandat: 14–17 ore pentru 0–3 luni;
• „poate fi potrivit”: 11–13 și 18–19 ore, adică orele asupra cărora experții n-au căzut de acord;
• nerecomandat: sub 11 sau peste 19 ore.

Raportul final al grupului spune deschis pe ce se sprijină recomandarea pentru nou-născuți: pe dovezi științifice mai slabe și pe experiența și opinia experților. Mai spune că niciun studiu n-a evaluat riscurile somnului lung la nou-născuți, dar că grupul e îngrijorat că un nou-născut care doarme în mod obișnuit peste 19 ore ar putea avea prea puțină interacțiune cu mediul din jur. În primele zile de viață, peste 18 ore pot fi potrivite, deși la trei luni aceeași durată poate fi considerată lungă. Pentru 4–11 luni, grupul recomandă ca un somn lung să fie evaluat de medic, pentru că poate semnala o problemă de sănătate.

Academia Americană de Medicină a Somnului a făcut același exercițiu în 2016, cu alți experți, și n-a pus nicio cifră sub patru luni. Motivul, în cuvintele ei: variația normală foarte mare a duratei și a tiparelor de somn, plus lipsa dovezilor despre efectele asupra sănătății. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a preluat în 2019 cele 14–17 ore și a încadrat la „foarte scăzută” calitatea dovezilor din spatele recomandărilor ei de somn.

Două confuzii se repetă des. Cele 12–15 ore la 4–11 luni sunt intervalul National Sleep Foundation, nu al OMS, care spune 12–16. Iar cele 16–20 de ore, foarte răspândite pe site-urile pentru părinți, nu apar în niciunul dintre ghidurile citite și nici ca medie în vreo măsurătoare găsită: zona cea mai largă a National Sleep Foundation se oprește la 19 ore, iar 20 de ore apare doar ca marginea de sus a intervalului statistic din tabelul de mai jos.

Cât dorm, de fapt, nou-născuții când îi măsori

Într-un studiu din Irlanda, părinții a 106 bebeluși sănătoși au notat somnul în fiecare zi, de la două la 16 săptămâni. Au fost întrebați și cât ar trebui să doarmă un nou-născut în 24 de ore. Mediana răspunsurilor a fost de 17,8 ore. Modelul construit din jurnalele lor dă în jur de 12 ore la patru săptămâni. În graficul studiului, 17 ore sunt aproape de limita de sus, unde ajung doar cei mai somnoroși bebeluși.

Alte măsurători, în ordinea în care cifra scade:

• Raportări ale părinților, mai ales chestionare, dar și câteva jurnale, din 10 seturi de date puse laolaltă, pentru 0–2 luni: 14,6 ore în medie.
• Jurnale ținute zi de zi, 37 de bebeluși, la 4–10 săptămâni: 13,5 ore în medie, împărțite în 6 până la 15 reprize pe zi.
• Brățară de mișcare la gleznă, 306 bebeluși din Boston, la circa cinci săptămâni: 11,4 ore. Metoda nu e bine validată în prima lună de viață, deci cifra e doar aproximativă.

Diferențele vin din ce numără fiecare metodă. Chestionarele completate din memorie dau cifre mai mari decât jurnalele ținute zilnic: în studiul irlandez, cu 39 de minute mai mult somn de noapte la 16 săptămâni. Multe studii mari măsoară, de fapt, timpul petrecut în pat. La trei luni, filmați noaptea, bebelușii dintr-un studiu american au avut 9 ore și 23 de minute între adormire și trezirea de dimineață, dar din ele au dormit efectiv 7 ore și 47 de minute. Iar în jurnale, părinții notează mai mult somn de noapte decât înregistrează brățara: 80,7% din noapte, față de 73,3%.

Analiza care a pus laolaltă raportările părinților dă, pe vârste:

Intervalul din tabel e statistic: cam 95% dintre bebeluși ar trebui să cadă în el, iar capetele lui nu sunt cel mai mic și cel mai mare total observat. Concluzia practică: un nou-născut care doarme 12 ore și unul care doarme 17 pot fi amândoi perfect sănătoși.

Încă un lucru care surprinde: deși tabelul arată o scădere, în cele două studii de mai sus care au urmărit aceiași bebeluși, cu jurnale zilnice și cu brățări, totalul de somn nu scade în primele luni. În Irlanda a crescut cu mai puțin de o oră între 4 și 16 săptămâni, iar în Boston a rămas practic același între o lună și șase luni. Se schimbă împărțirea: mai mult somn noaptea, mai puțin ziua. Câte somnuri face ziua, pe vârste, e în ghidul despre somnurile de zi, iar cât stă treaz între ele, în ghidul ferestrelor de veghe.

Doarme mult sau doarme puțin: când e normal

Câteva situații în care un bebeluș sănătos doarme mai mult decât te-ai aștepta:

• Primele zile. Unii nou-născuți sunt somnoroși în primele 24 de ore. Ghidul britanic pentru glicemia nou-născutului spune că pot mânca cu poftă imediat după naștere, apoi pot dormi multe ore, și că în prima zi se pot trezi pentru masă doar de 3–5 ori. De la a doua zi, ținta devine de cel puțin opt mese în 24 de ore. Același ghid trece însă „nu se trezește pentru mese” printre semnele unei hrăniri anormale, iar la bebelușii sănătoși care mănâncă greu cere ajutor activ la masă: piele pe piele și colostru muls. Dacă nu se trezește pentru mese, spune-le asistentelor din maternitate sau, acasă, medicului.
• Prima repriză lungă de noapte. La o lună, cea mai lungă repriză de somn de noapte a bebelușilor din Boston a fost în medie de 4 ore și 43 de minute. Patru-cinci ore la rând, la vârsta asta, sunt frecvente, nu un semn de boală, dacă bebelușul mănâncă bine și crește. În primele săptămâni, vezi mai jos când e bine să-l trezești pentru masă.
• După vaccinuri. După primele vaccinuri, pe la două luni, bebelușii au dormit în medie cu 69 de minute mai mult în următoarele 24 de ore. Nu toți: 37% au dormit mai puțin.
• Salturile de creștere. Într-un studiu mic cu jurnale, zilele cu mult mai mult somn au venit în aceeași perioadă cu salturile de creștere în lungime, la 0–4 zile distanță. Nu orice zi cu mult somn a avut un salt și nici invers, deci e o legătură, nu o regulă.

Și invers, când doarme mai puțin decât te-ai aștepta: la șase săptămâni, bebelușii care plângeau sau se agitau peste trei ore pe zi dormeau cu 77 de minute mai puțin în 24 de ore decât cei care plângeau moderat. Dacă serile sunt lungi și pline de plâns, ce se știe e în ghidul despre colici.

Ce verifici în loc de ore

Ghidurile pentru alăptare și pentru urgențe pe care le-am citit nu judecă un nou-născut după câte ore doarme în total. Se uită la patru lucruri, pe care le poți verifica și tu:

• Mesele. Cel puțin opt în 24 de ore, de la a doua zi de viață. Academia de Medicină a Alăptării dă de obicei 8–12, iar AAP cel puțin 8–10.
• Scutecele. La un bebeluș alăptat, potrivit serviciului național de sănătate britanic (NHS): 2–3 scutece ude în primele 48 de ore; de la a cincea zi, cel puțin 6 scutece ude și grele în 24 de ore; de la a patra zi, cel puțin două scaune moi și galbene pe zi. Cifrele pe zile diferă puțin de la o sursă la alta, așa că urmărește tendința, nu un singur scutec. Pe caniculă, tot după scutece judeci dacă primește destul lichid; de ce sub 6 luni nu-i dai apă în plus afli în ghidul despre când se dă apă la bebeluși.
• Greutatea. E normal să scadă în primele 3–4 zile. Jumătate dintre nou-născuți revin la greutatea de la naștere până în ziua 9 după o naștere naturală și până în ziua 10 după cezariană. La două săptămâni, 14%, respectiv 24% încă nu au revenit. Nu e neobișnuit, dar AAP trece asta printre semnele unei probleme de alăptare, așa că spune-i pediatrului. Ghidul britanic NICE cere o evaluare dacă bebelușul a pierdut peste 10% din greutate sau nu revine la ea până la trei săptămâni. Bebelușii hrăniți cu formulă slăbesc mai puțin: la jumătate dintre ei, pierderea rămâne sub 3–4%, iar o pierdere de peste 7–8% e rară la ei.
• Trezirea. Pentru un copil cu febră, ghidul NICE are o scară în trei trepte: verde, rămâne treaz sau se trezește repede; portocaliu, se trezește doar după ce îl stimulezi mult; roșu, nu se trezește sau, dacă îl trezești, nu rămâne treaz. Cu sau fără febră, NHS pune „e greu de trezit sau nu poate fi trezit” printre motivele de a suna imediat la urgențe.

Trebuie să-l trezești pentru masă? Depinde de copil

Pe site-urile pentru părinți, intervalul după care „trebuie” trezit un nou-născut variază între două și cinci ore, aproape niciodată cu sursă. În ghidurile pe care le-am citit, regula devine mai strictă pe măsură ce riscul crește:

• Alăptat, născut la termen. AAP spune, pe o pagină pentru părinți: dacă doarme noaptea mai mult de patru ore, trezește-l și oferă-i sânul.
• Hrănit cu formulă. Tot AAP: dacă în primele săptămâni doarme mai mult de 4–5 ore și începe să sară mese, trezește-l și oferă-i biberonul.
• Născut puțin mai devreme, între 34 și 38 de săptămâni. Academia de Medicină a Alăptării spune că poate fi nevoie să-l trezești dacă nu dă semne de foame în patru ore de la ultima masă. AAP atrage și ea atenția că bebelușii născuți chiar și puțin mai devreme pot fi somnoroși și pot să nu mănânce destul în primele săptămâni. Pentru bebelușii născuți prematur sau cu o problemă medicală, tot AAP spune că cel mai bine e programul de mese stabilit de pediatru.
• Cu greutate mică la naștere sau cu risc de glicemie scăzută (prematur, bolnav la naștere, ori mama are diabet sau a luat beta-blocante). Ghidul OMS pentru îngrijirea copilului bolnav cere, pentru bebelușul cu greutate mică la naștere, în prima săptămână, cel puțin o masă la 2–3 ore și trezirea lui după trei ore, dacă nu se trezește singur. Fișa pentru părinți a ghidului britanic pentru glicemie cere, în primele zile, să nu treacă mai mult de trei ore între mese, până când glicemia e stabilă. Abia apoi, odată ce are cel puțin opt mese în 24 de ore, nu mai e nevoie să-l trezești la fiecare 2–3 ore, dacă nu ți s-a cerut asta dintr-un motiv anume.
• Cu icter (gălbenare). NICE și NHS spun să-l trezești pentru masă dacă e nevoie, fără un număr de ore.

Regula care circulă cel mai mult, „trezește-l la trei ore până își recapătă greutatea de la naștere”, n-am găsit-o în niciunul dintre ghidurile citite (AAP, Academia de Medicină a Alăptării, NICE, OMS și NHS). E o practică des recomandată, nu o regulă scrisă. Asta nu înseamnă că-l lași să doarmă oricât: pragurile de mai sus rămân valabile, iar până când îl mai trezești e o întrebare pentru medicul care îi urmărește greutatea. Dacă încerci să-l trezești și nu reușești, nu mai e o întrebare de program, ci un semn de alarmă: vezi secțiunea următoare. Nici regula opusă, „nu trezi niciodată un bebeluș care doarme”, nu se aplică unui nou-născut care sare mese.

Când suni la medic sau la urgențe

Niciunul dintre ghidurile pentru semnele de boală pe care le-am citit (NICE, NHS și ghidul britanic pentru glicemie) nu folosește un număr de ore de somn ca semn de alarmă. Toate se uită la felul în care se trezește și la cum mănâncă.

Sună la 112 sau mergi la urgențe dacă bebelușul:

• e greu de trezit sau nu poate fi trezit, ori adoarme imediat la loc după ce l-ai trezit;
• e moale, fără tonus;
• respiră foarte repede sau greu: geme sau i se trage burtica înăuntru la fiecare respirație;
• are pielea, buzele sau limba vinete, gri, foarte palide sau cu pete;
• nu mănâncă;
• n-a făcut pipi în ultimele 12 ore;
• are sub trei luni și temperatura de 38 °C sau mai mult;
• are temperatura sub 36 °C, la orice vârstă;
• are icter în primele 24 de ore de viață, ori are icter și e mai somnoros decât de obicei;
• plânge slab, ascuțit sau fără oprire;
• face o convulsie sau are o erupție care nu dispare când apeși pe ea.

Vorbește cu medicul în aceeași zi dacă:

• e somnoros și a mâncat de mai puțin de șase ori în 24 de ore;
• e vizibil mai puțin interesat de masă decât înainte;
• face mai puține scutece ude sau murdare decât reperele de mai sus;
• după prima zi de viață, observi că pielea sau albul ochilor s-au îngălbenit;
• icterul nu trece sau se accentuează;
• urina e galben-închis sau maro, ori scaunul e palid, alb-crem: păstrează scutecul, ca să i-l arăți medicului.

Ghidurile mai spun explicit două lucruri: la bebelușii mici, o infecție gravă poate veni fără febră, iar îngrijorarea părintelui că bebelușul nu e ca de obicei e un semnal pe care medicul trebuie să-l ia în serios. Dacă simți că ceva nu e în regulă, nu aștepta să vezi cum evoluează.

Ziua și noaptea: cum se așază

La un nou-născut, somnul nu se adună încă noaptea. Doarme în reprize, într-un tipar de somn și veghe care se repetă la două până la opt ore, ziua și noaptea deopotrivă. Ceasul lui intern există dinainte de naștere, dar semnalele lui devin clare treptat. Diferența dintre zi și noapte apare la cortizol în medie pe la 8 săptămâni și la melatonină pe la 9 (la unii bebeluși abia pe la 15 săptămâni). Scăderea mai adâncă a temperaturii în somnul de noapte apare între 8 și 16 săptămâni.

Partea din somn care cade noaptea crește odată cu ele. În jurnalele unui studiu pe bebeluși de 6–12 săptămâni, între 20:00 și 8:00 cădea 60% din tot somnul la șase săptămâni și 71% la 12 săptămâni. Pentru comparație, 50% ar însemna că ziua și noaptea nu se deosebesc deloc.

Lumină multă ziua și nopți întunecate și liniștite: sfatul e rezonabil și nu strică, dar dovezile că ajută ritmul să se așeze mai repede sunt slabe. Același studiu a găsit mai multă lumină între prânz și ora 16 la bebelușii care dormeau mai bine noaptea, fără să poată spune ce e cauză și ce e efect. Un studiu randomizat mare, în care părinții au primit, printre altele, exact sfatul ăsta, n-a lungit cea mai lungă repriză de somn de noapte măsurată cu brățara. Iar „ține-l treaz ziua ca să doarmă noaptea” nu e susținut de niciun studiu controlat pe care l-am găsit. La un nou-născut, somnul de zi nu se taie.

Doarme toată noaptea: ce înseamnă și când vine

„Doarme toată noaptea” înseamnă lucruri diferite în studii diferite: cinci ore între miezul nopții și 5:00, o definiție din 1957 aleasă fără nicio justificare, opt ore la rând sau de la 22:00 la 6:00. Cifrele depind complet de definiție:

• Într-un studiu cu jurnale pe 75 de bebeluși, peste jumătate ajunseseră să doarmă, în cel puțin cinci din șase nopți ale săptămânii notate: de la miezul nopții la 5:00, la trei luni; opt ore la rând, la patru luni; de la 22:00 la 6:00, la cinci luni.
• Într-un alt studiu, la șase luni, 37,6% dintre bebeluși nu dormeau șase ore la rând și 57% nu dormeau opt, după spusele mamelor. La un an: 27,9% și 43,4%. Faptul că nu dormeau toată noaptea n-a fost legat nici de dezvoltarea copilului, nici de starea de spirit a mamei.
• O noapte bună nu înseamnă că de-acum doarme așa. Urmăriți 13 nopți la șase luni, aproape trei din patru bebeluși alternau nopți cu și fără șase ore la rând.

Dacă bebelușul are câteva luni și nopțile s-au stricat brusc, citește ghidul despre regresia somnului și pe cel despre nopțile în care nu doarme.

Cum numeri somnul și cum te ajută Lulla

Trei reguli, ca cifra pe care o compari să însemne ceva:

• Numără tot somnul din 24 de ore, inclusiv cel din brațe, din marsupiu sau din cărucior.
• Uită-te la media pe câteva zile, nu la o zi. Ghidul canadian, pe care s-a sprijinit și OMS, spune explicit că recomandările lui sunt o medie, care lasă loc variației normale de la o zi la alta.
• Compară-l cu el însuși. Ghidurile pentru urgențe nu întreabă câte ore a dormit, ci dacă se poartă altfel decât de obicei.

În Lulla notezi în același loc somnul, mesele și scutecele, ude sau murdare. Pe ecranul Acasă, „Somnul de azi” se raportează la o țintă egală cu mijlocul intervalului National Sleep Foundation pentru vârsta lui („din 15h țintă” la 0–3 luni), iar din a doua zi de notițe apare dedesubt și intervalul întreg, 14–17 ore. Componenta „Durată” a scorului de somn compară cu același interval somnul notat în ziua respectivă: noaptea începută după ora 18:00 a serii trecute, plus somnurile de azi. Citește-le ca pe un reper, nu ca pe un verdict: un nou-născut sănătos care doarme 12 ore are la „Durată” 26 din 30 de puncte, iar asta nu spune nimic despre sănătatea lui. Pentru întrebarea care contează cu adevărat spun mai mult mesele de azi, numărate pe ecranul „Hrănire”, și scutecele de azi, de pe cardul „Scutece” din ecranul Acasă; cu Premium, graficul „Mese pe zi” din Statistici arată mesele zi cu zi. Raportul pentru pediatru pune în același document somnul și, dacă le-ai notat, mesele și creșterea; primul, exportat în primele 14 zile după configurarea aplicației, e gratuit, iar următoarele fac parte din Premium.

Cifrele pentru fiecare lună, cu o zi-model pe ore, sunt în paginile pe vârste. Somnul total folosește aceleași intervale ale National Sleep Foundation; doar la trei luni, ca trecerea dintre grupe să nu fie bruscă, intervalul e de 13–16 ore. Somnul de noapte, ferestrele de veghe și numărul de somnuri sunt reperele Lulla:

Nou-născut · 1 lună · 2 luni · 3 luni · 4 luni · 5 luni · 6 luni · 7 luni · 8 luni · 9 luni · 10 luni · 11 luni · 12 luni · 13 luni · 14 luni · 15 luni · 16 luni · 17 luni · 18 luni · 19 luni · 20 luni · 21 luni · 22 luni · 23 luni · 24 luni